Pioletul și aptitudinile în utilizarea acestuia permit alpiniștilor să se aventureze pe toate formele de zapadă și gheată (chiar și pe stâncă – dry tooling), bucurându-se de o varietate mai mare de terenuri montane în toate anotimpurile anului. Alegerea unui piolet înseamnă să alegi între caracteristici concepute pentru utilizari specifice.
Un piolet lung de 60-70cm este potrivit pentru alpinism de tură, în care este folosit ca pe un baston de sprijin și pentru a oferi siguranță în cățărarea pe pante cu unghiuri reduse. Cu toate acestea, pe pante mai abrupte, pioleții mai scurți sunt cei mai potriviți.
Pioleții concepuți pentru cățăratul pe gheață, pereți verticali, cascade de gheață (numiți pioleți tehnici / ice tools) au coada și mai scurtă și au caracteristici specializate, inclusiv forma vârfului, lama agresivă și amplasarea dinților, capul, mânerul ergonomic, putând fi și modulari.
Greutatea este un alt aspect de luat în considerare. Expresia “light is right” nu trebuie dusă la extrem. Asigurați-vă că alegeți un piolet care este proiectat pentru utilizarea prevăzută. Unii pioleți foarte ușori sunt destinați numai unei utilizări ușoare – adică schi alpinism sau alpinism de tură.
Pioleții care îndeplinesc standardele Comitetului European de Standardizare (CEN) pentru alpinism general sunt desemnați printr-un “B”, în general imprimat pe coada pioletului.
Pe de altă parte, pioleții tehnici tind să fie mai grei (și mai scumpi) decât pioleții de alpinism general. Pioleții care îndeplinesc standardele CEN pentru alpinism tehnic sunt desemnate cu un “T” imprimate pe coadă. Pioleții tehnici (ice-tools) desemnați cu un calificativ “T” îndeplinesc cerințe de rezistență mai ridicate decât pioleții cu calificativul “B”.
PĂrȚile componente ale lui piolet
În general un piolet este compus din: cap (head), lamă (pick), lopățică (adze), mâner (shaft) și vârf (spike) + accesorii.
Capul (Head) – Capul pioletului, lama și lopățica, de obicei sunt din aliaje de oțel CrMo sau aluminiu eloxat (Aluminiul eloxat este un material rigid, neted, rezistent la coroziune, zgaraieturi, lovituri și nu oxidează). Sunt orificii în capul pioletului pentru a putea atașa o carabinieră pentru diferite scopuri sau pentru chingă.
Lama (Pick) – Lama este curbată sau înclinata, un design care asigură o mai bună ancorare în zăpadă sau gheață (sau stâncă), permițând pioletului să se înfigă atunci când alpiniștii caută să se agațe sau când încearcă să se oprească (“self-arrest”) după o cădere.
Un unghi de ancorare moderat de 65-70 de grade (Figura 2-a) în raport cu coada este tipic pentru pioleții de alpinism general. Un unghi mai ascuțit de 55 până la 60 de grade (Figura 2-b) este mai bun pentru alpinismul tehnic pe gheață; pioletul cu un unghi mai ascuțit se fixează mai bine în gheață și zăpadă și coincide cu curba capului pioletului în timp ce este pivotat în gheață.
Dinții lamei asigură aderența pe gheață și zăpadă tare. Pioleții concepuți pentru alpinism general au de obicei dinți agresivi doar la capătul lamei, așa cum se vede în Figura 2-a. Pioleții pentru alpinism tehnic au de obicei dinți agresivi pe toată lungimea lamei, așa cum se vede în Figura 2-b.
Vârful lamei pioletului poate avea un grad de degajare numit înclinare la unghi pozitiv, neutru sau negativ. Înclinarea este determinată prin compararea unghiului vârfului lamei în raport cu axa cozii pioletului; o înclinare pozitivă înseamnă că unghiul vârfului lamei este mai mare de 90 de grade în raport cu coadă pioletului, detaliată în Figura 3-a, iar o înclinare negativă, înseamnă că unghiul vârfului lamei este mai mic de 90 de grade în raport cu coadă, Figura 3-b. Teoretic, gradul de degajare influențează modul în care pioletul se comportă în caz de aplicare a tehnicii self-arrest, după o cădere.
Un piolet cu grad de degajare pozitiv ar trebui să pătrundă mai ușor în zăpadă; un piolet cu grad de degajare înclinat negativ ar avea tendința de a patina și de a se deplasa pe gheață sau pe zăpadă tare.
Cu toate acestea, gradul de degajare face de fapt puțină diferență: oprirea din cădere în self-arrest este aproape imposibilă pe gheață dură, iar pe zăpadă moale, pioletul va pătrunde indiferent de tipul de înclinare a vârfului lamei, asta și datorită forței cu care este împins cu tot corpul în cădere, în zăpadă, zăpadă tare sau gheață.
Înclinarea gradului de degajare este mai mult importantă pentru escaladă pe gheață folosing pioleți tehnici (ice-tools).
Lopățica (Adze) – Lopățica este folosită în principal pentru a face trepte în zăpadă tare sau gheață. Vârful plat al lopetii oferă, de asemenea, o bază fermă și confortabilă pentru mână atunci când alpinistul folosește tehnică de oprire din cădere, self-belay. Cele mai multe capete de locatica pentru pioleții de alpinism general sunt relativ plate și cu muchii drepte, cu colțuri ascuțite. Acesta este cel mai bun design general pentru tăierea treptelor în zăpadă.
Coada/Mâner/Ax (Shaft) – Coada pioletului este fabricată din aluminiu sau dintr-un material compozit, cum ar fi fibra de sticlă, Kevlar sau fibră de carbon – sau o combinație a acestora. O coadă (sau ax, mâner) tipică de piolet pentru alpinism general este dreaptă. Pioleții cu un coadă curbată sunt concepuți pentru o utilizare mai tehnică, cum ar fi pivotarea pioletului pentru escaladă pe gheață, zăpadă tare.
Unele cozi sunt acoperite parțial cu un strat de cauciuc, ceea ce adaugă un mai bun grip și deci un control mai bun al pioletului. De asemenea stratul de cauciuc poate prelua din vibrații și oferă o oarecare protecție termoizolantă. Dacă pioletul tău nu are acea bandă de cauciuc înfășurată parțial pe coadă, poți oricând să folosești o bandă de ghidolina pentru biciclete, de exemplu. Sau poți purta mănuși de piele sau cu inserții din cauciuc.
Vârful (Spike) – Vârful metalic al pioletului trebuie să fie suficient de ascuțit pentru a pătrunde în zăpadă sau gheață. Folosirea pioletului pe terenuri cu bolovani, rocă sau taluz, pot tocii prematur vârful pioletului, așa că ai grijă pe ce tip de teren ești în momentul folosirii pioletului, în general (asta dacă nu practici dry-tooling). Vezi mai jos secțiunea Mentenanță și siguranță.
Cum alegi pioletul?
Lungimea optimă a pioletului depinde atât de utilizarea dorită, cât și de înălțimea alpinistului. O regulă obișnuită este ca vârful unui piolet să de abia atingă glezna atunci când țineți pioletul de cap (Figura 4). Această lungime oferă cel mai bun raport de echilibru și lungime adecvată pentru utilizarea pe pante de zăpadă abrupte. Pentru alpiniștii care se deplasează mai ales pe ghețari și pe zăpadă cu pante cu unghiuri mai reduse (0-30 grade), un piolet mai lung va oferi o combinație bună pentru echilibru și siguranță.
Lungimea pioletilor variază între 40 și 90 de centimetri. Cei mai scurți pioleți sunt destinați escaladei tehnice pe gheață; cei mai lungi sunt pentru alpinism de tură în care pioletul se folosește pe post de baston de sprijin, pe teren ușor.
Pentru alpiniștii care se află pe pante cu zăpadă mai abruptă (peste 45 grade), un piolet mai scurt, cu un vârful care ajunge până la jumătatea gambei atunci când pioletul este ținut lejer pe lângă ține, poate fi mai ușor de manevrat pentru echilibru și protecție.
Pioleții mai scurți de 50 de centimetri sunt pioleți de escaladă tehnică pe gheață/zăpadă tare, excelenți pentru utilizarea pe pante foarte abrupte. Cu toate acestea, acești pioleții tehnici nu sunt la fel de potriviți și pentru oprirea în self-arrest; coada mai scurtă oferă o pârghie mai mică, iar multe dintre modelele de piolet tehnic nu se pretează la tehnica de auto-oprire (self-arrest/self-belay) în caz de cădere.
Astfel, o lungime cuprinsă între 50 și 70 de centimetri funcționează bine în majoritatea situațiilor alpine, în care escaladarea se face pe pante de zăpadă moderat de abrupte, iar pioletul este folosit pentru opririle din căderi, alunecări. Pioleții mai lungi sunt mai potriviți pentru alpinism general și escaladare, pentru ancorări în zăpadă și pentru sondarea cornișelor și a crevaselor.
Pioleții tehnici - ICE TOOLS
Pioleții tehnici sunt disponibili în trei tipuri de bază. Pentru gheața abruptă (mai mare de 45 de grade), este benefic să aveți un piolet hibrid, asemănător cu un piolet de alpinism general, dar cu o coadă ușor curbată. Pioleții hibrizi vin în diferite lungimi. În general, aceștia au o lamă integrată și o lopățică sau un ciocan, dar sunt disponibili și cu un cap modular pentru a înlocui lama sau lopățica.
Pentru terenuri extrem de abrupte (mai mult de 60 de grade) este mai bine să aveți un piolet cu coadă curbată, cu dinți pe toată suprafața, cu un suport de prindere la baza cozii. Pentru cățărarea pe gheață și și teren mixt extrem de abrupt și vertical, mulți alpiniști preferă un piolet cu mâner ergonomic și coadă curbată.
Acești pioleți au o lungime fixă (de obicei 50 de centimetri) și un cap modular pentru a acomoda diferite tipuri de lame, cu posibilitatea de a alege între cap de ciocan sau lopățică. Unii pioleți tehnici au capetele detașabile care permit alpiniștilor să regleze cu finețe “sarcina de pendulare” a pioletului prin adăugarea unor greutăți suplimentare.
Pioleții tehnici sunt de obicei echipați cu un ciocan, mai degrabă decât cu o lopățică, pentru a ajută la baterea pitoanelor. Cu toate acestea, pentru traseele alpine în care ar putea fi necesară săparea de trepte în zăpadă, sau săparea unei baze pentru cort în pământ sau pietriș, unii alpiniști preferă să echipeze un piolet tehnic cu o lopățică și pe celălalt cu ciocan.
Pioleții tehnici moderni au un design modular și semi-modular. În cazul pioletilor semi-modulari, numai lama este interschimbabilă. Pioleții complet modulari oferă opțiunea de a avea lama și lopățică sau ciocanul interschimbabile. Posibilitatea de a înlocui lama, lopățica sau ciocanul în funcție de necesități oferă un plus de flexibilitate, deoarece pioletul poate fi asamblat pentru a se adapta la condițiile din teren.
Nu există un sistem de fixare standard pentru piesele interschimbabile ale pioletilor modulari. Componentele sistemului unui producător nu sunt compatibile cu cele ale unei alte companii, iar unele sisteme sunt mai ușor de utilizat decât altele. Tendința a fost de a proiecta sisteme de fixare care necesită un minim de scule. Componentele unui piolet sunt concepute pentru a fi schimbate cu ajutorul unei simple chei.
Coada/Mânerul Pioletilor Tehnici (Ice-Tool Shafts) – Mânerul pioletilor tehnici este fabricat în principal din aliaj de aluminiu, compozit din fibră de carbon și oțel. Numai pioleții pentru alpinism general sunt prevăzuți cu cozi drepte.
Pioleții tehnici destinați terenurilor abrupte (mai mult de 45 de grade) sunt toți prevăzuți cu mânere curbate care permit pioletului să ajungă în jurul proeminențelor din gheață (bulges) și împiedică degetele alpinistului să lovească gheața atunci când pioletul este înfipt în gheață. Unghiul mânerului curbat poate varia în funcție de scopul de utilizare a pioletului. Cu cât este mai ascuțită curbură pioletului tehnic, cu atât este mai abrupt terenul pentru care este proiectat.
Pentru a asigura o aderența mai bună, mânerul pioletilor tehnici moderni este de obicei acoperit parțial cu cauciuc. Deși pioleții moderni cu mâner curbat facilitează urcarea pe gheață abruptă și pe teren mixt, mânerul ergonomic și suportul de mână pot împiedica pătrunderea mânerului în zăpadă, atunci când este folosit pe post de baston.
Unii pioleții tehnici sunt disponibili fără suporți de mână (Trigrest/Griprest/Handrest/Trigger ,etc.), ceea ce ar putea fi o alegere mai bună pentru situațiile în care va fi multă zăpadă în teren abrupt. De asemenea, mânerul curbat face ca baterea pitonilor să fie incomodă; dacă se anticipează multă muncă cu fixarea de pitoane, unii alpiniști au la ei un ciocan ușor special pentru pitoane pentru a ușura această sarcină.
Circumferința și forma secțiunii transversale a mânerului afectează aderența. Un anumit mâner poate fi prea mare sau prea mic pentru mâna ta. Un mâner cu o circumferință prea mare este solicitant la priză. Un mâner cu circumferința prea mică este greu de controlat. Cel mai bine este să testați acești pioleți tehnici direct în magazinele de specialitate.
Lama (Pick) – Lama pioletul tehnic trebuie să pătrundă în gheață, să reziste la o smulgere în jos și să se elibereze ușor atunci când nu mai este nevoie de prindere. Funcțiile de fixare și de eliberare ale unui piolet sunt determinate de geometria, grosimea și configurația dinților acestuia. Dinții ar trebui să aibă o formă care să se înfigă în gheață atunci când pioletul este tras în jos de mâner, pentru o fixare fermă. În cele mai multe cazuri, doar primii dinți oferă o penetrare eficientă în gheață.
Curbura tehnică a lamei – Vârful unui piolet de alpinism general se curbează ușor în jos, în timp ce vârful cu curbură tehnică al unui piolet tehnic, se curbează mai accentuat în jos și astfel se fixează mai bine în gheață. Acesta este cel mai des utilizat la escaladările pe gheață alpină și pe gheață glaciară.
Ciocul (Pick’s Spikes) – Pentru a putea pătrunde în gheață, vârful sau dinții din partea inferioară a lamei trebuie să fie destul de ascuțiți. Majoritatea lamelor au orificii pentru carabiniere, de care alpinistul poate agăța o lonja pentru a nu pierde pioletul în caz că acesta este scăpat din mâini.
Lonja (Tethers) – În cea mai mare parte, chingile care se atașează de încheietura mâinii la pioleții tehnici nu mai sunt folosite la escalada alpină pe gheață, la escalada pe gheață în cascade și la escalada mixtă. Pentru a preveni pierderea unui piolet tehnic, se folosesc adesea lonje elastice (numite și ombilicale).
Lonja este alcătuită dintr-o curea elastică dublă cu o buclă la un capăt, pentru a fi prinsă în ham sau direct pe coarda cu o carabinieră, iar la celelalte două capete, carabiniere pentru a fi montate la vârfurile pioletilor tehnici. Atașarea pioletilor nu va fi o problema, iar riscul de a pierde accidental echipamentul va fi eliminat.
Cum transporȚi un piolet
Transportarea pioletilor fie că sunt tehnici sau de tură, necesită atenție sporită. Fiți conștienți de efectele pe care vârfurile, lama și marginile ascuțite ale acestora vi le pot face vouă și celorlalți membri din grupul vostru.
Atunci când nu este nevoie de piolet, transportați-l pe rucsac. Glisați-l cu vârful în sus și cu lama în jos, cu vârful lamei îndreptăți spre interior (spre rucsac) prin bucla/buclele pentru piolet sau bețele de trekking și asigurați-vă că este prins foarte bine. Păstrați protecțiile pe vârf, lopățică și lama.
Pentru a căra pioletul într-o singură mână (nu pe pante, ok?), prindeți mânerul cu vârful în față și cu vârful lamei în jos pentru a evita să loviți persoană din spatele dumneavoastră.
Atunci când deplasarea pe zăpadă alternează pentru scurt timp cu zone de stânci sau tufișuri abrupte, unde ambele mâini trebuie să fie libere, glisați pioletul în diagonală între spate și rucsac.
Așezați vârful în jos și pioletul între cele două curele de umăr ale rucsacului, astfel încât capul pioletului să fie la distanță de ceafă dvs. și să fie îndreptat în aceeași direcție generală că și unghiul mânerului (dacă acesta este curbat), sau mai simplu cu vârful lamei în exterior. În această poziție, pioletul poate fi fixat și recuperat rapid.
Image Credits – Mountaineering: The Freedom of the Hills, 9th Edition
Mentenanță și siguranță
Pioleții necesită foarte puțină îngrijire specială. Înainte de fiecare utilizare, inspectați mânerul pentru a vedea dacă nu există urme de lovituri adânci care l-ar putea slăbi până la punctul de a ceda sub sarcină (dar nu vă faceți griji pentru zgârieturi și crestături minore).
După fiecare ascensiune, curățați noroiul și murdăria de pe piolet. Folosiți o combinație de solvenți (cum ar fi un ulei lubrifiant și penetrant) și abrazivi (tampoane de curățat – un bloc sintetic moale cu abraziv încorporat) pentru a îndepărta orice rugină.
Verificați cu regularitate lama pioletului, calitatea dintiilor și al vârfului. Pentru ascuțire, folosiți o pilă manuală. Nu ascuțiți niciodată dinții lamei la un polizor deoarece riscați să o supraîncălziti, distrugând rezistență metalului.
Montați protecțiile din cauciuc peste lopățică (adze), vârf (spike) și vârful lamei (pick) pentru a le proteja atunci când nu folosiți pioletul sau atunci când le cărați pe rucsac. Atunci când depozitați pioletul după ce ați ieșit dintr-o tură, asigurați-va că îl lăsați la uscat fără acele protecții de cauciuc pentru a preveni ruginirea.
Într-un alt capitol vom vorbi despre cum se merge cu pioletul, tehnici de asigurare în caz de cădere (self-arrest), amaraje în piolet, așa că stați pe aproape prin simplă abonare la newsletterul meu, mai jos.
