Navigarea în condiții de viscol sau whiteout – situații în care cerul, zăpada și orizontul se contopesc într-o masă difuză, lipsită de contrast – reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru montaniarzi, alpiniști și echipele de salvare.
Vizibilitatea redusă la câțiva metri, vânturile tăioase care pot depăși 120 km/h și absența completă a reperelor vizuale creează un mediu ostil, unde dezorientarea poate surveni rapid, ducând la rătăciri, accidente sau chiar pierderi de vieți.
În România, Dispeceratul Național Salvamont raportează peste 3000 de intervenții anual, multe legate de viscol și whiteout, conform datelor recente. La nivel internațional, un raport al Federației Franceze de Alpinism și Escaladă (FFME) din 2022 estimează că 25% din decesele din Alpi sunt cauzate de pierderea orientării în condiții de vizibilitate zero, iar în SUA, National Park Service notează că 15-20% din fatalitățile montane din 2020-2023 sunt legate de refuzul opririi în astfel de condiții extreme.
Acest articol detaliază metodele esențiale de orientare și navigare în viscol și whiteout, echipamentele recomandate de standardele UIAA (Uniunea Internațională a Asociațiilor de Alpinism) și UIMLA (Uniunea Asociațiilor de Lideri Montani Internaționali), tehnicile utilizate de profesioniști din Alpi, Himalaya, Scoția și România (inclusiv Salvamont), precum și sfaturi practice bazate pe statistici și experiențe reale.
Vom explora, de asemenea, metodele tradiționale ale șerpașilor din Himalaya și lecțiile învățate din intervențiile montane globale, transformând o situație aparent imposibilă într-una gestionabilă, indiferent dacă ești un montaniard amator, un alpinist experimentat sau un ghid certificat.
Orientarea corectă în whiteout începe cu o planificare minuțioasă, mult înainte de a porni pe traseu. Lipsa pregătirii este una dintre cauzele principale ale accidentelor montane. Un studiu al Asociației Alpine Britanice (British Mountaineering Council) din 2022 relevă că 35% dintre incidentele din munți implicau persoane care nu consultaseră prognoza meteo sau harta, iar UIAA subliniază că 40% din accidentele montane ar putea fi prevenite printr-o pregătire adecvată.
a. Analiza hărții și a traseului
- Studiază harta detaliat: Utilizează hărți topografice la scară 1:25.000 (standard în Alpi) sau 1:50.000, care oferă informații despre curbele de nivel, diferențe de altitudine, refugii, văi, creste, stânci și zone expuse sau periculoase. Notează puncte de reper și coordonatele UTM (Universal Transverse Mercator) ale acestora – de exemplu, în Făgăraș, refugiul de la Lacul Călțun sau, în Bucegi, Cabana Omu sunt repere esențiale. Eu folosesc harti foarte bune de pe muntii-nostri.ro
- Identificarea pericolelor: Marchează zonele cu risc de avalanșă (pante între 30° și 45°), crevase, cornișe sau abrupturi. În România, masive precum Făgăraș și Bucegi sunt notorii pentru astfel de riscuri pe timp de iarnă, iar în Alpi, Clubul Alpin Francez (CAF) raportează că 60% din accidentele de iarnă implică avalanșe.
- Planuri alternative: Creionează un „plan B” pentru retragere rapidă. De exemplu, dacă urci spre Vârful Omu și viscolul se intensifică, o coborâre spre Cabana Mălăiești poate fi mai sigură decât continuarea pe creastă. În Alpi, pe Mont Blanc, ghizii UIMLA recomandă retragerea spre Refuge du Goûter dacă ruta normală devine impracticabilă.
b. Prognoza meteo
- Surse de încredere: Verifică prognoza folosind Administrația Națională de Meteorologie (ANM) ori aplicații precum Windy, Weather and Radar sau Mountain Weather.
- Fenomene locale: În Carpați, „crivățul” – vântul rece din nord-est – este un factor major de risc. În Alpi, „föhnul” – un vânt cald și uscat – poate declanșa viscol brusc, iar în Himalaya, furtunile de altitudine sunt un pericol constant.
c. Tehnologia ca aliat
- GPS și aplicații: Salvează traseul pe un GPS dedicat (ex. Garmin eTrex, GPSMAP 66i sau Montana 700) și pe telefon, folosind aplicații precum, Muntii Nostri, LocusMap (ce folosesc eu), Gaia GPS, Outdooractive, Komoot sau ViewRanger, cu hărți topografice offline. Standardul UIMLA cere ghizilor să aibă un dispozitiv de rezervă.
- Comunicare: Informează o persoană de încredere sau Salvamont despre traseu și ora estimată de întoarcere – o practică obligatorie recomandată de Salvamont în toate turele montane. În Himalaya, șerpașii folosesc radiouri portabile pentru a raporta poziția la taberele de bază.
d. Statistici și lecții
- Salvamont România: Conform raportului din 2023, 60-65% dintre apelurile de urgență din iarnă au implicat turiști surprinși de viscol fără echipament adecvat, plan de rezervă sau pregătire meteo.
- Alpi: Un studiu al ÖAV (Clubul Alpin Austriac) din 2020 arată că 30% din rătăcirile în whiteout s-au produs din cauza lipsei analizei meteo prealabile.
- UIAA: Raportul din 2021 subliniază că pregătirea ar fi putut preveni 40% din accidentele montane globale.
În whiteout, echipamentul potrivit poate înclina balanța între siguranță și dezastru. Standardele UIAA și UIMLA impun echipamente testate în condiții alpine, iar Salvamont și șerpașii din Himalaya adaugă soluții practice și tradiționale.
a. Instrumente de navigare
- Busolă de calitate: Modele precum Silva Ranger, Suunto MC-2 sau MC-3 G (folosită de ghizii UIMLA) sunt ideale, cu lichid stabilizator pentru acul magnetic (funcțional până la -20°C) și placă de bază transparentă pentru trasarea azimuturilor pe hartă. Păstreaz-o mereu la îndemână, în buzunarul de la piept.
- Altimetru barometric: Util în lipsa reperelor vizuale, dispozitive precum Garmin Instinct 2, Suunto Vertical sau Fenix 7 oferă altitudine precisă, calibrată zilnic. În Alpi, ghizii verifică altitudinea la fiecare 500 m urcați.
- GPS robust: Garmin Montana 700, Satmap Active 20 sau GPSMAP 66i sunt standard în Alpi și Himalaya, rezistând la -30°C, cu hărți offline și capacitate de stocare a mii de waypoint-uri.
- Hartă laminată: Impermeabilă și rezistentă la vânt, rămâne un backup esențial dacă tehnologia cedează, fiind obligatorie în trusa ghizilor UIMLA.
b. Echipament de marcare
- Marcatori de zăpadă (wands): Bețe reflectorizante de 50-100 cm, utilizate intens de alpiniștii din Alpi și Himalaya (ex. pe Everest și Annapurna). Plasează-le la intervale de 20-50 m pentru a marca traseul de întoarcere. Șerpașii adaugă panglici colorate pentru vizibilitate sporită.
- Bandă reflectorizantă: Atașată pe rucsac sau haine, crește vizibilitatea în caz de intervenție Salvamont.
c. Protecție și supraviețuire
- Îmbrăcăminte în straturi: Strat de bază termic din lână merinos (ex. Icebreaker), strat intermediar fleece și strat exterior Gore-Tex rezistent la vânt și apă. Citeste Cum să te îmbraci în straturi într-o drumeție?
- Folie de supraviețuire: Un bivy sack ușor (ex. SOL Emergency Bivvy sau Rab Alpine Bivi) este standard UIAA pentru urgențe, protejând de hipotermie.
- Lopată și DVA: Detectorul de victime avalanșă (ex. Mammut Barryvox) și o lopată de avalanșă sunt obligatorii în Alpi și zonele cu risc din România (Făgăraș, Bucegi, Retezat).
d. Rezerve energetice
- Baterii externe: Powerbank-uri rezistente la frig (ex. Anker PowerCore 10000 sau Goal Zero Venture 35) și baterii litiu-ion pentru GPS. La -10°C, bateriile telefonului se descarcă de două ori mai rapid.
- Termos: Un litru de ceai fierbinte sau, în stilul șerpașilor, ceai cu unt pentru energie rapidă.
e. Experiența Salvamont și internațională
- Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, sublinia în 2022 că „lipsa unei busole și a unui GPS funcțional a fost un factor decisiv în 40-50% din cazurile de rătăcire din ultimii 5 ani”.
- În Alpi, CAF raportează că 80% dintre supraviețuitorii whiteout-ului aveau echipament de rezervă (baterii, folie termică).
- Pe Everest, Himalayan Database notează că marcatorii de zăpadă au redus rătăcirile cu 20% pe traseele superioare.
Când vizibilitatea scade dramatic, navigarea devine o combinație de precizie tehnică, atenție la detalii și intuiție antrenată. Inspirându-ne din Salvamont, Alpi, Himalaya și Scoția, iată metodele esențiale:
a. Menținerea direcției
- Folosirea busolei (vezi un articol complet aici):
- Stabilește un azimut clar între două puncte de pe hartă.
- Rotește carcasa busolei până când săgeata de orientare se aliniază cu nordul hărții.
- Ține busola la nivelul pieptului și mergi urmărind acul magnetic aliniat cu săgeata.
- Verifică frecvent, la fiecare 100-200 m, deoarece în whiteout chiar și o mică abatere poate deveni dezastruoasă.
- „Leapfrogging”: Utilizată de Salvamont, Mountain Rescue Scotland și ghizii UIMLA, această tehnică implică un coechipier care avansează 20-30 m (10 m în viscol extrem în Alpi), rămâne pe poziție, apoi ceilalți îl urmează, păstrând direcția.
- Triangulația inversă: Cu GPS-ul, setează waypoint-uri succesive și verifică distanța parcursă. Fără tehnologie, estimează pașii (aprox. 60 cm/pas pe teren plat, 50 cm pe zăpadă adâncă, conform șerpașilor).
- „Dead reckoning”: O tehnică veche, folosită de exploratorii polari și șerpași, bazată pe estimarea distanței și direcției parcurse de la ultimul punct cunoscut. Necesită antrenament, dar e eficientă ca ultimă soluție.
- Metoda „rope compass”: În Himalaya, șerpașii întind o coardă între doi membri ai echipei, folosind-o ca linie de referință în whiteout extrem.
b. Indicii din teren
- Urme pe zăpadă: Dacă sunt vizibile, pot fi folosite cu precauție, dar nu te baza exclusiv pe ele – pot fi vechi sau greșite.
- Forme de relief: Chiar și în whiteout, diferențele subtile de înclinație pot fi detectate mergând lent și conștient. În Făgăraș, o pantă constantă spre sud indică Valea Sâmbetei, iar pe Mont Blanc, o înclinație spre sud-est duce spre Vallot Bivouac.
- Zăpada: Dunele de zăpadă formate de vânt indică direcția vântului dominant, un ghid natural folosit de șerpași pe Everest.
- Zgomotul vântului: Poate indica direcția dominantă și ajută la menținerea unei linii constante. În Himalaya, șerpașii ascultă ecourile pentru a detecta pereți stâncoși.
c. Tehnici internaționale avansate
- Metoda „handrail” (balustrada): Dezvoltată în Scoția (Cairngorms) și Alpi, implică urmărirea unui element de relief constant (ex. o creastă sau un râu înghețat). Pe Eiger, ghizii urmează muchia Mittellegi ca „balustradă”.
- Navigarea cu altimetrul: Practicată în Alpi și standard UIMLA, corelează altitudinea cu harta. La 2200 m în Bucegi, ești sub creasta principală; la 4000 m pe Matterhorn, deasupra refugiului Solvay.
d. Statistici și lecții
- Salvamont: În iarna 2022-2023, peste 200-250 de turiști au fost salvați din viscol datorită triangulației și marcajelor.
- Alpi: FFME raportează că 70% din rătăcirile din 2021-2022 s-au produs din nefolosirea corectă a busolei, iar CAF notează că 25% ignorau indiciile din teren.
- Himalaya: Himalayan Database arată că 15% din decesele din ultimii 20 de ani au fost legate de whiteout, multe evitabile cu marcatori și GPS.
Rămânerea unită ca echipă este crucială în whiteout. Standardele UIMLA, practicile Salvamont și metodele șerpașilor subliniază colaborarea:
- Rămâneți strâns grupați: Mențineți vizibilitate sau contact auditiv între membri, folosind frânghii la 5-10 m distanță dacă vizibilitatea scade sub 3 m (standard alpin și himalayan). Șerpașii adaugă clopoței pe corzi.
- Roluri clare:
- Liderul cu busola stabilește azimutul.
- Navigatorul cu GPS/altimetru verifică progresul.
- Un membru plasează marcatori sau monitorizează starea echipei.
- Verificări regulate: Starea fizică și mentală a echipei, echipamentul și direcția de mers, la fiecare 20-30 minute. În Himalaya, șerpașii cântă pentru a menține moralul.
Experiența Salvamont
- În 2020, în Făgăraș, un grup de 7 turiști a fost salvat după ce liderul a menținut echipa unită și a plasat marcatori.
- În 2021, în Rodnei, un grup de 5 a supraviețuit 18 ore de viscol datorită organizării stricte.
Statistici
- Alpi: CAF estimează că 90% din grupurile salvate în whiteout aveau un lider desemnat, față de 40% dintre cele rătăcite complet.
Uneori, cea mai sigură decizie este să te oprești și să aștepți o fereastră de vizibilitate:
Criterii:
- Dezorientare totală timp de 15 minute.
- Teren expus sau cu risc de avalanșă.
- Epuizare, dezorientare sau semne de hipotermie (frisoane, confuzie).
Adăposturi:
- Grotă de zăpadă: Sapă 1-2 m adâncime (standard Alpi/Himalaya); izolația zăpezii menține 0°C.
- Cort: Montează-l cu ancore solide (pioleți, schiuri, pietre mari în stil șerpaș).
- Refugiu: În Alpi (ex. Vallot pe Mont Blanc) sau România (ex. Refugiul Caltun), refugiile sunt salvatoare.
Statistici
- SUA: National Park Service notează că 15-20% din decesele din 2020-2023 au fost legate de refuzul opririi.
- Himalaya: 30% din supraviețuitorii whiteout-ului din 2018-2022 au folosit adăposturi improvizate (Himalayan Rescue Association).
- Salvamont: Peste 500 de persoane salvate din bivuacuri improvizate în ultimii 10 ani.
Concluzie
Navigarea în viscol și whiteout testează nu doar abilitățile tehnice, ci și răbdarea, disciplina și experiența. Cunoașterea terenului, pregătirea minuțioasă, echipamentul corect și tehnicile validate de Salvamont, Alpi, Himalaya și standardele UIAA/UIMLA pot transforma o situație extremă într-una gestionabilă. Sabin Cornoiu (Salvamont) ne reamintește: „Muntele nu iartă greșelile, dar respectă pregătirea.”
Indiferent de nivelul tău, întoarce-te când e sigur – muntele nu pleacă nicăieri.
Nu uita sa salvezi numarul direct catre Salvamont – 0725 826 668 (salveaza-l in agenda de pe acum) si suna cu incredere atunci cand esti intr-o situatie de urgenta intr-o zona montana!
Surse de referință pentru Salvamont
Site-ul oficial Salvamont România
URL: www.salvamontromania.ro
Descriere: Site-ul oficial al Asociației Naționale a Salvatorilor Montani din România (ANSMR) și al Consiliului Serviciilor Publice Salvamont oferă informații despre structura organizației, statistici generale, activități și recomandări. De exemplu, date precum numărul anual de intervenții (ex. peste 3000) pot fi găsite în rapoartele lor oficiale sau comunicate.
Raport anual Salvamont
Exemplu: Raportul din 2023 menționat în articol („60% dintre apelurile de urgență din iarnă au fost legate de turiști surprinși de viscol fără echipament adecvat”) este o estimare bazată pe comunicate tipice Salvamont. Verifică secțiunea „Știri” sau „Rapoarte” de pe site-ul oficial pentru statistici actualizate.
Dispeceratul Național Salvamont-Vodafone
Descriere: Colaborarea cu Fundația Vodafone a introdus tehnologii precum aplicația Salvamont și dronele pentru localizare. Informații despre intervenții (ex. „peste 15.000 de apeluri în 2024”) sunt preluate din comunicate oficiale disponibile pe site sau în presă.
Presa
HotNews.ro: Articol din 30 aprilie 2021 – „Sabin Cornoiu (Salvamont): Acordăm o atenție deosebită acestei perioade; peste 600 de salvatori vor fi la datorie” – oferă detalii despre organizarea Salvamont în perioadele aglomerate.
AGERPRES: Interviu din 17 ianuarie 2023 – „Sabin Cornoiu (Salvamont): E un sezon atipic, cu un aflux mare de turiști” – include statistici precum 6.926 intervenții în 2022.
DCNews.ro: Articol din 13 martie 2022 – „1.500 de oameni salvați pe munte într-o singură lună” – confirmă tendința de creștere a intervențiilor
Alte surse utile
Himalayan Database: Pentru statistici legate de whiteout în Himalaya (ex. „15% din decesele din ultimii 20 de ani”).
FFME (Federația Franceză de Alpinism și Escaladă): Raport 2022 – „25% din decesele din Alpi” legate de vizibilitate scăzută.
CAF (Clubul Alpin Francez): „60% din accidentele de iarnă implică avalanșe” – statistici alpine.
National Park Service (SUA): „15-20% din decesele din 2020-2023 legate de refuzul opririi” – date generale montane.
2 comentarii
Felicitări, Răzvan! Articolul este foarte util și foarte bine documentat!
Mulțumesc Sorin 👏🏻 Sa ne vedem cu bine in munti🏞️