Prima ta tură de iarnă pe munte: ce trebuie să știi înainte să pleci

Iarna, muntele e frumos, liniștit și mai puțin aglomerat. Dar are alte reguli decât vara. O potecă pe care ai mers ușor în iulie poate deveni, sub zăpadă, o tură serioasă: se întunecă repede, te răcești repede și te poți rătăci mai ușor.

Am văzut de prea multe ori aceeași greșeală: omul urcă bine, iar la coborâre, înserarea îl prinde pe un traseu pe care nu-l mai recunoaște. Vestea bună e că nu trebuie să fii alpinist ca să ai o primă tură de iarnă reușită. Trebuie doar să iei câteva decizii simple, înainte să pleci de acasă. Iată-le, pe rând.

De ce iarna e diferită

Patru lucruri se schimbă față de vară:

• Ziua e scurtă. În decembrie soarele apune pe la 16:30-17:00, iar în vale se întunecă și mai devreme. O tură pornită la prânz se poate termina pe întuneric.
• Mergi mai încet. Zăpada obosește și mersul prin ea cere mai mult efort. Planifică mai mult timp decât vara, uneori cu o treime sau mai mult.
• E mai frig decât crezi. Temperatura scade în medie cu aproximativ 6°C la fiecare 1.000 de metri, iar vântul o face să pară și mai mică.
• Marcajele dispar. Zăpada acoperă semnele, iar poteca nu se mai vede ca vara.

Din aceste patru motive vine toată pregătirea: plecare devreme, haine bune, hrană la îndemână și un plan clar. Neglijează oricare dintre ele și nu mai vorbim despre confort, ci despre siguranță.

Alege un traseu potrivit pentru început

Cea mai frecventă greșeală a începătorilor e să aleagă o tură prea mare. Pentru prima ta ieșire:

• Alege un traseu scurt și cunoscut, de preferat unul pe care ai mers și vara.
• Rămâi în pădure, sub zona alpină. Acolo vântul e mai blând, iar marcajele se văd mai bine.
• Evită creasta, pantele abrupte și locurile unde se adună zăpada.
• Verifică dacă traseul e deschis iarna. Unele poteci sunt închise sau periculoase în sezon rece.
• Alege un traseu des umblat, unde, dacă ai o problemă, ajunge repede cineva.
• Pleacă într-un grup de două-trei persoane, nu singur.

Recomandarea mea e simplă: nu urca spre vârf la prima tură. Un vârf poate să aștepte, mai ales dacă nu ai echipament și experiență. Iarna, diferența dintre o tură reușită și o intervenție Salvamont nu o face curajul, ci decizia de a alege mai puțin.

Planifică-ți timpul: ora de întoarcere

Iarna, cea mai importantă oră nu e cea a plecării, ci ora de întoarcere: ora la care te întorci din drum indiferent unde ești.

Un exemplu simplu:

• Soarele apune la 16:30.
• Vrei să fii la mașină cu cel puțin o oră înainte, adică la 15:30.
• Coborârea durează cam 2 ore și jumătate.
• Deci ora ta de întoarcere e în jur de 13:00. Dacă la 13:00 nu ai ajuns la țintă, te întorci.

Pleacă devreme, între 7:30 și 8:30. Și nu schimba ora de întoarcere pe drum, nici dacă „mai e puțin”. Cele mai multe probleme apar exact acolo: când oamenii mai adaugă „încă o jumătate de oră”. Ora de întoarcere nu e o sugestie, este o regulă de siguranță.

Spune și altcuiva planul: traseul, ora estimată de întoarcere, culoarea hainelor, numărul de persoane și locul unde ai lăsat mașina. Dacă nu te întorci la timp, el știe ce să facă.

Cum te îmbraci: sistemul celor trei straturi

Secretul îmbrăcămintei de iarnă nu e o jachetă groasă, ci mai multe straturi pe care le poți pune și scoate.

1. Stratul de bază (Base Layer): lână merinos sau fibre sintetice, care duc transpirația departe de piele. Nu bumbac: se udă și te răcește.
2. Stratul izolant (Mid Layer): fleece sau puf ușor, care ține căldura.
3. Stratul exterior (Shell): jachetă impermeabilă și respirabilă, care oprește vântul și umezeala.

Adaugă căciulă, mănuși (și o pereche de rezervă), șosete de lână și ghete impermeabile cu talpă bună. Dacă zăpada e adâncă, ajută jambierele. Un strat uscat în plus, ținut în rucsac, face adesea diferența.

Practic, ca să nu transpiri prea tare, scoate un strat înainte să ți se facă cald și pune-l la loc când te oprești.

Ce pui în rucsac

Pentru o tură de o zi, iarna:

• apă sau ceai cald în termos și mâncare cu energie (nuci, ciocolată, sandviș);
• lanternă frontală și baterii de rezervă;
• folie de supraviețuire și o trusă mică de prim ajutor;
• hartă sau traseu descărcat offline, plus baterie externă;
• ochelari de soare, pentru că zăpada reflectă lumina puternic;
• strat uscat de rezervă, mănuși în plus și o pungă pentru haine ude;
• opțional: bețe de trekking și, pe gheață, colțari ușori (de tipul „microspikes”).

Colțarii tehnici și pioletul sunt pentru trasee alpine, nu pentru prima ta tură. Dacă ai nevoie de ele, tura nu e potrivită pentru început.

Mâncare, apă și energie

Frigul consumă energie, chiar dacă nu simți. Mănâncă puțin, dar des, nu o singură dată la prânz. Bea la intervale regulate, chiar dacă nu ți-e sete: iarna deshidratarea trece neobservată.

Un termos cu ceai cald e mai bun decât apa rece, pentru că te încălzește. Nu bea alcool „ca să te încălzești”: dă o senzație de căldură, dar în realitate scade temperatura corpului și scade atenția exact când ai nevoie de ea.

Orientare și telefon

Zăpada schimbă peisajul, iar poteca se vede greu. Ai mai multe metode:

• Harta și busola nu se descarcă și nu se strică.
• Traseul descărcat offline în telefon te ajută, dar numai cât ține bateria.
• Aplicația Salvamont, dacă o ai instalată, te poate ajuta în urgență.

Frigul descarcă bateria mult mai repede. Ține telefonul în buzunarul interior, aproape de corp, pune-l pe modul avion când nu ai nevoie de semnal și ia o baterie externă. Nu te baza pe o singură metodă de orientare.

Dacă pierzi poteca, oprește-te, mergi înapoi pe urmele tale până la ultimul loc cunoscut și nu te grăbi să cobori „la întâmplare”. Iarna, coborârea la vale pare soluția logică, dar te poate duce într-o râpă, într-o zonă cu zăpadă afânată sau peste un pârâu înghețat. Cobori doar pe unde ai urcat sau pe unde mergi pe un traseu confirmat.

Frigul, gheața și avalanșele, pe scurt

Frigul. Când simți degetele amorțite, tremuri sau ești obosit, e un semn că ai nevoie de un strat în plus, mâncare și o pauză la adăpost de vânt. Dacă cineva din grup tremură necontrolat sau devine confuz, oprește tura, încălzește-l și sună la 112.

Gheața. Poteca poate fi lucioasă, mai ales la coborâre. Mergi încet, folosește bețe și, dacă e cazul, colțari ușori. Umezeala din ghete îți răcește picioarele repede, deci ia șosete de rezervă.

Avalanșele. Sunt un risc în zonele înalte și abrupte, nu pe o potecă de pădure, dar trebuie să știi că există. Înainte de plecare, citește buletinul nivometeorologic al Administrației Naționale de Meteorologie, care folosește o scară de la 1 la 5. Dacă riscul e mare sau tura trece pe sub pante abrupte încărcate cu zăpadă, schimbă traseul. Fără discuții, fără „vedem noi la fața locului”. Pentru terenul de avalanșă ai nevoie de un curs dedicat, nu de un articol.

Mersul în grup

Mergi în ritmul celui mai lent. Opriți-vă din când în când ca să vă adunați și întrebați-vă cum vă simțiți. Nu lăsa pe nimeni în urmă, mai ales într-o zonă fără semnal. Stabiliți dinainte cine ia decizia de a întoarce grupul și respectați-o.

Ține grupul strâns, la câteva zeci de metri, astfel încât să vă vedeți și să vă auziți. Dacă vă întindeți pe o distanță mare, primul nu știe ce se întâmplă cu ultimul, iar o problemă simplă, o gleznă răsucită sau o mănușă pierdută, devine o problemă de grup. Când vremea se strică, sporește frecvența pauzelor scurte, nu lungimea lor: mai bine te oprești des și te miști, decât să stai 20 de minute și să intri în frig.

Ce faci dacă ceva nu merge bine

Rămâi calm și oprește-te. Pune un strat uscat pe tine, caută un loc ferit de vânt și mănâncă ceva. Dacă ai semnal, sună la 112 și spune unde ești, câți sunteți, ce probleme aveți și ce haine purtați. Dacă nu ai semnal, încearcă să ajungi într-un loc deschis, cu mai multă vizibilitate.

Nu coborî pe un traseu necunoscut pe întuneric. Un loc sigur unde aștepți e mai bun decât o grabă periculoasă. Panica și graba sunt cele care transformă de obicei un incident mic într-o urgență reală.

Greșelile frecvente ale începătorilor

• plecarea târziu și lipsa lanternei;
• haine de bumbac sau blugi;
• telefonul ca unică sursă de orientare;
• ignorarea vremii („mergem, că poate se schimbă”);
• continuarea turei din orgoliu, deși e prea târziu sau prea greu;
• lipsa unui strat uscat de rezervă;
• plecarea fără să spui cuiva unde mergi.

Lista de verificare înainte de plecare

• Traseul e scurt, cunoscut și deschis iarna
• Am verificat vremea și buletinul nivometeorologic
• Cineva știe traseul și ora de întoarcere
• Am trei straturi, căciulă, mănuși și un strat uscat de rezervă
• Am frontală, folie de supraviețuire, trusă, apă și mâncare
• Telefonul e încărcat, iar harta e descărcată offline
• Plec devreme și mă întorc înainte de înserare

Întrebări frecvente

Pot merge singur la prima tură de iarnă?

Nu e recomandat. Într-un grup, dacă apare o problemă, ai ajutor imediat.

Cât de devreme trebuie să plec?

Între 7:30 și 8:30, în funcție de lungimea traseului, ca să te întorci cu cel puțin o oră înainte de apus.

Am nevoie de colțari?

Pentru un traseu de pădure, scurt și umblat, nu neapărat. Colțarii ușori ajută dacă e gheață. Cei tehnici sunt pentru trasee alpine.

Pot merge cu copii?

Doar pe trasee foarte scurte și ușoare, cu haine foarte bune și pauze dese. Copiii se răcesc mai repede decât adulții.

Ce bocanci iau?

Bocanci impermeabili de iarnă, nu de 3 sezoane, cu talpă aderentă. Probează-i cu șosetele de iarnă.

Vrei să mergi mai departe? Uite lista completă de echipament, ca să nu pornești la drum cu rucsacul pe jumătate pregătit. Iar dacă vrei să faci prima tură de iarnă cu cineva care cunoaște muntele, scrie-mi aici și stabilim traseul potrivit pentru tine.

Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc pregătirea, echipamentul adecvat sau sfatul unui ghid montan. În caz de urgență, sună la 112. Actualizat: noiembrie 2026.